Mihai Brav's List: OE Typepad 3 + wp 2

"Daca in lectia trecuta am studiat cum sa intrebam pe cineva Cat este ceasul?, in aceasta lectie vom invata cum sa raspundem la aceasta intrebare. Mai jos vei gasi diverse formulari / cuvinte si expresii utile pentru diverse unitati de timp si momente ale zilei.
Es ist... = Este ...
Es ist 20 Uhr. = Este ora 20.
...ein Uhr. = ...ora unu.

...12 Uhr / Mittag [12:00 am] = ...ora 12 / pranz/ amiaza
...0 Uhr / Mitternacht / 24 Uhr = ora 0/ miezul noptii/ ora 24.
Es ist 8 Uhr. = Este ora 8.
Die Mitternacht = Miezul Noptii
Um Mitternacht = La Miezul Noptii
Um 9 Uhr [9:00] = La ora 9.

Um zwolf Uhr or Der Mittag. = La 12:00 pm
Es ist Zwei Uhr nachts. = Ora 2:00 am.
Es ist Drei Uhr nachmittags. = Ora 3:00 pm.
Es ist Vier Uhr zwanzig. = ora 4:20.
Es ist halb neun. = este 8 si jumatate / 8 si 30 minute.
Es ist halb zwei. = este ora 1 si jum. / 1 si 30 min.
Es ist viertel nach sieben. = este ora 7 si un sfert / 7 si 15 min.

Es ist viertel vor zhen. = este ora 10 fara un sfert / 9 si 45 min.
Es ist sechs nach zwei. = ora 2 si 6 min.
Es ist zwanzig nach zwei. = ora 2 si 20 min.
Es ist fünf vor eins. = ora 1 fara 5 min / mai sunt 5 min pana la ora 1 / ora 12 si 55 min
Es ist zwanzig vor drei. = ora 2 fara 20 min / ora 1 si 40 min.
Es ist halb 12. = ora 11 jum / 11.30
Es ist viertel vor eins. = unu fara un sfert. / 12.45
"

"Daca in lectia trecuta am studiat cum sa intrebam pe cineva Cat este ceasul?, in aceasta lectie vom invata cum sa raspundem la aceasta intrebare. Mai jos vei gasi diverse formulari / cuvinte si expresii utile pentru diverse unitati de timp si momente ale zilei.

"Cele mai vechi instrumente de masurare a timpului au fst cele utilizate de egiptenii antici. In timpul zilei acestia utilizau o forma simpla de cadran solar, numit ceas cu umbra. Acesta era alcatuit din doua vergele de lemn; una arunca o umbra pe cealalta care avea un cadran ce indica ora. Noaptea, ei observau pozitia stelelor pe cer si utilizau de asemenea ceasul cu apa. Apei i se permitea sa curga dintr-un vas in altul. In interiorul vasului de jos se afla o scala care indica trecerea orelor in timp ce apa curgea."

"Versiunea curentă în fizică este că timpul este la fel de real ca spaţiul. Timpul este considerat uneori „doar” a patra dimensiune a Universului, dar pare să fie diferit cumva de celelalte dimensiuni. Pentru început, pare să curgă într-o singură direcţie. De la Einstein încoace, fizicienii întrebuinţează conceptul de „spatiu-timp” pentru a uni toate dimensiunile într-un continuum, dar timpul este tratat mereu ca o dimensiune aparte. Dacă faci un grafic cu numărul dimensiunilor spaţiului şi numărul dimensiunilor timpului, şi iei în considerare legile fizicii aşa cum le ştim acum, va rezulta că din toate universurile ipotetice singurul univers stabil în care am putea trăi este un univers cu trei dimensiuni ale spaţiului şi una a timpului. Într-un univers cu trei dimesiuni de timp şi una de spaţiu, de exemplu, viteza luminii ar fi limita inferioară a mişcării."

"La o primă vedere am putea avea impresia că întrebarea “ce este timpul” nu prea are sens, întrucât toţi suntem familiarizaţi cu această noţiune, toţi suntem afectaţi de timp şi avem impresia că semnificaţia lui este una banală. Dar nu este aşa.
 
 
 
Mulţi gânditori şi oameni de ştiinţă s-au străduit să dea o definiţie timpului, dar de cele mai multe ori acesta a rămas un mister. Unul dintre gânditorii secolelor trecute spunea “nimic nu mă intrigă mai mult decât spaţiul şi timpul şi totuşi nimic nu mă nelinişteşte mai puţin deoarece nu mă gândesc la ele”. Adică deşi noţiunile de timp şi spaţiu sunt interesante şi oarecum de nepătruns, nu întotdeauna le dăm importanţă, deoarece ne-am obişnuit cu ele, prin urmare le considerăm ca fiind ceva firesc."

"Ora exacta in Franceza - Heure"
Afla cum se spune ora exacta in Franceza.

"Ceasul este  atât de comun şi atât de indispensabil în zilele noastre. Dar nu a fost întotdeauna aşa. Iată 10 lucruri ce ar trebui ştiute despre ceas:

1.  Ceasul este un instrument de măsurare a timpului şi a fost inventat încă din antichitate.

2.  Primul ceas a fost obeliscul. Acesta este un ceas solar inventat de vechii egiptenii. Obeliscul folosea lumina soarelui şi umbra pentru a putea arăta în ce moment al zilei se aflau.

3.  Primul ceas public a fost construit la Milano şi aşezat în piaţa oraşului în anul 1335.

4.  Următorul pas în evoluţia ceasului este clepsidra. Prima atestare a acesteia datează din anul 1328, într-o pictură a a pictorului italian Ambrogio Lorenzetti.

5.  Până în secolul al XIV-lea,în  casele oamenilor nu există ceasuri."

"Ceasul (din slavonă časŭ, oră) este un instrument de măsurare a timpului. În mod normal, termenul "ceas" se referă la un dispozitiv ce indică ora exactă conform unui standard de timp, iar termenul cronometru pentru un dispozitiv ce măsoară durate de timp. Prin extensie, termenul "ceas" se utilizează și pentru dispozitive ce doar recepționează și indică ora exactă transmisă prin satelit de un dispozitiv aflat la distanță. Ceasul se poartă la încheietura mâinii sau legat de un lănțișor și purtat în buzunarul de la vestă sau pantaloni. Ceasul de mână este cel mai utilizat ceas în ziua de azi."

"Timpul nostru cel de toate zilele

Sîntem în plină perioadă de schimbare a timpului, de moarte şi renaştere anuală a sa. Ocazie bună de a arunca o privire asupra „timpului la români“ şi ce s-a mai întîmplat cu el în ultima vreme. Căci, în ultimă instanţă, timpul sîntem noi, nu vreo categorie apriorică, precum credea Kant – drept care nici timpul nu mai este, uneori, ce-a fost...

Pentru satul românesc, asemenea majorităţii societăţilor ţărăneşti, timpul – ca şi spaţiul – era calitativ şi nu aşezat ca mărgelele egale pe aţa duratei. La spaţiu îi zicea „loc“, iar acesta era bun sau rău: „Locu’ e mereu sucit; nu-i tot la un fel. E loc aici, e loc dincolo; da’ nu e tot la un fel, nu tot locu-i bun. E loc bun şi e loc rău; tot locu’ are darurile lui, ca omu’“, îi explicau nişte ţărani lui Ernest Bernea. Tot aşa şi timpul, care este un timp al faptelor omului, care trebuie împlinite toate la timpul lor, stabilit încă de la originea timpurilor: „Trecutu’ e ce-o fost, da’ tot mai e; din trecut ne vin toate: şi sămînţa de oameni, şi rînduielile. Aşa, cu trecutu’, mergem pînă la facerea lumii, că de-acolo se trag toate.“ În consecinţă, viitorul există, există cu adevărat; nu se poate fără el. Ce, sîntem astupaţi sau s-a sfîrşit lumea? Viitoru’ e daru’ nostru pînă s-o împlini legea!"

"Ora in Europa - ora curenta in principalele orase din Europa, diferente de fus orar, Greenwich mean time, GMT, ora locala Bucuresti, ora Londra, ora exacta la Paris, Franta, ora Portugalia, Lisabona, cat e ceasul la Madrid, Spania, ora exacta la Roma, Italia, cat e ora la Washington, cat e ceasul la New York, Miami, ora exacta America, Ungaria - Budapesta, ora in Bulgaria, Sofia, ora exacta Rusia, Moscova.
"

Cele mai multe dintre Ora exacta pe teren sunt compensate de la Coordinated Universal Time ( UTC ), de pentru un suma intreg de ore ( UTC – 12 la UTC +14) , dar câteva sunt compensate de 30 sau 45 minute ( de exemplu, Nepal Invar Ora este UTC + 05:45 ) . Unele prapadi latitudine mai ingamfa folosi timpul ora de verisoara pentru o dota a anului , de habitudine, prin schimbarea ora exacta pe glob de o ora . Multe Ora exacta terenuri sunt denaturate inspre sfintit de Ora exacta nautice corespunzatoare . Aiest deala creeaza , de invar, un efect de agonisire ora de verisoara constant .

Savai prima de asigurare suflet sa propuna un model la etaj universal de Ora exacta a fost matematic italienesc Quirico Filopanti in cartea lui Miranda ! publicat in 1858 , ideea lui a fost necunoscut in pleaca pagini ale cartii sale , pâna la zdravan curs prep moartea sa , asa ca nu a influentat adoptarea Ora exacta in timpul secolului al 19-lea . El a propus 24 Ora exacta orare , pe orisicare el a titluit ” zile longitudinale ” , intaiul centrat pe meridianul de la Roma . El a intentie , de invar, un rastimp vast pentru a fi utilizate in astronomie si telegrafie . [ 7 ] [ 8 ]

Scotian-nascut canadian Sir Sandford Fleming a calcul un sistem mondial de Ora exacta in 1879 . El a pledat sistemul sau de la mai multe conferinte internationale , astfel este generos creditat cu inventia lor . in 1876 , premiu sa problema a fost pentru o ora pe glob de 24 de ore la cota universal , notional, cuprins in centrul Pamântului si nu sunt legate de nici un meridian terestru cuprins . in 1879 el a precizat ca ziua lui obstesc va incepe de la anti – meridianul Greenwich ( primul meridian; a 180 ) , in ritm ce consimti ca Ora exacta ora ar a se cuveni contine unele uz cladire redus . El a intentie , de atare, sistemul sau de la Cuvant Internationala Meridianul zero in octombrie 1884 , dar aceasta nu a adoptat Ora exacta lui, deoarece acestea nu au fost in calitate sa . Cuvant a descantec sa adopte o zi universala de 24 de ore incepând de la miezul noptii Greenwich , dar a determinat ca ” nu musai sa interfereze cu utilizarea de ora locala sau standard de stat, in cazul de jinduitor ” .

De 1900 , acolea tot timpul de pe Lume a fost in silueta de Ora exacta banal de , oarecum unele dintre cine a intrebuintat -o ora de offset de la GMT . Multe aplicat ritm de la un iscoditor astronomic local pentru o insuficienta intreaga , numai nici o raportare la GMT . A fost dare de multe decenii inainte de toate timpurile de pe Lume a fost in contur de Ora exacta referire la unele “invar compensate ” de la GMT / UTC . Cele mai multe a tagarta importante au adoptat Ora exacta ora de 1929 . Nepal a fost ultima stat oricare a adoptat un stas de echilibrare , trecerea domol sa UTC +5:45 in 1986 .

"Ceasurile de mână au fost abandonate de majoritatea utilizatorilor de smartphone-uri, fiind folosite doar de pasionaţi sau de persoanele în vârstă, însă acestea ar putea reveni în prim plan sub formă de ceasuri inteligente. Ideea unui ceas de mână inteligent nu este nouă. Primele astfel de ceasuri au fost lansate la începutul anilor ’70. Hamilton Watch Company a lansat, în 1972, primul ceas inteligent denumit Pulsar. Brandul a fost cumpărat de Seiko în 1978. După patru ani, japonezii au lansat un nou model denumit Pulsar NL C01, capabil să memoreze 24 de caractere, iar un an mai târziu modelul Data 2000 avea capacitatea de a face calcule. Ceasul dispunea şi de o tastatură externă pentru introducerea de date. În anii ‘80 şi Casio a început să fabrice ceasuri inteligente, iar în iunie 2000 IBM a prezentat un prototip de ceas care rula sistemul de operare Linux.

În zilele noastre, aproape toţi marii producători de electronice lucrează la un ceas inteligent sau au deja unul în portofoliu. Printre aceste companii se numără Acer, Apple, BlackBerry, Google, LG, Microsoft, Qualcomm, Samsung, Sony şi Toshiba. Companii precum Hewlett Packard, Lenovo sau Nokia nu au anunţat, încă, nimic în acest sens."

"Robotul telefonic care dă ora exactă a fost inventat, înainte de 1989, într-unul dintre laboratoarele de cercetare ale Catedrei de Electronică, Automatică şi Măsuri din cadrul Institutului Politehnic „Traian Vuia" din Timişoara. Autorul invenţiei este Lorin Fortuna, fost conferenţiar universitar la această instituţie de învăţământ superior, care-şi aminteşte cu o oarecare revoltă de această realizare profesională, întrucât, după ce a fost anunţat că va fi răsplătit cu premiul Academiei Române, ulterior a fost deposedat în mod abuziv de înalta distincţie. Această invenţie a fost realizată în cadrul unui contract de cercetare încheiat, în 1988, între unitatea de învăţământ superior din Timişoara şi Ministerul Telecomunicaţiilor. Beneficiarii acestui sistem cu vorbire artificială pentru telecomunicaţii au fost atât de încântaţi de utilitatea sa practică, încât l-au introdus în reţea la puţin timp de la ultimele demonstraţii experimentale.
"

"Orient[modificare | modificare sursă]

Obeliscul de la Luxor a cărui umbră indica trecerea timpului
Încă de acum patru milenii, babilonienii, în poemul epic Enuma Eliș, prezentau un model de calendar alcătuit din 12 luni de câte 30 de zile. Acest mod de măsurare a timpului corespundea sistemului lor de numărare sexagesimal, care ulterior se transformă în cel duodecimal (care ulterior va fi utilizat pentru numerotarea orelor). De asemenea, prin 3000 î.Hr., sumerienii iau ca reper perioadele de repetiție a fluxurilor și refluxurilor. Aceștia introduc și calendarul lunar cam prin 2000 î.Hr. Începând cu 700 î.Hr., asirienii încep să utilizeze calendarul lunar.

Definirea calendarului nu rezolvă în totalitate problema măsurării timpului. Primii care au împărțit ziua în unități mai mici au fost egiptenii. Având la bază rațiuni religioase, în jurul anului 2100 î.Hr. au împărțit noaptea în 12 părți studiind mișcarea aparentă a stelelor care în mare parte erau asociate diverselor divinități.

Șase secole mai târziu, documentele istorice indică o împărțire similară a zilei. Apar primele ceasuri solare. Pe o suprafață plană, în formă de cerc, se înfigea în centru un stilum, a cărui umbră indica mișcarea soarelui. Acest mod de măsurare a timpului avea o precizie limitată. Astfel deoarece zilele de vară sunt mai lungi, orele din acest anotimp au o durată mai mare. Același mod de divizare a timpului este preluată și de caldeeni.

Evreii își încep calendarul în ziua considerată ca fiind momentul creației lumii și anume 7 octombrie 3761 î.Hr.[1] Prin secolul al VIII-lea î.Hr., regele iudeu Ahas construiește un obelisc solar. Cam prin 600 î.Hr., regele iudeu Ezechia utilizează un ceas solar cu refracție.

Egiptenii măsurau timpul cu ajutorul umbrei lăsate de obeliscuri, lucru atestat încă din 3000 î.Hr.[2] Umbrele stâlpilor și coloanelor indicau nu numai momentul zilei, ci și anotimpurile.[3]

În China antică, utilizarea ceasurilor solare este atestată pentru prima dată în 2679 î.Hr. În perioada dinastiei Shang, clepsidrele apar și aici, probabil aduse din Mesopotamia. În timpul dinastiei Han, în jurul anului 200 î.Hr., ceasurile cu apă cunosc o inovație: apa nu mai vine din exterior și sunt introduse noi ornamente și indicatoare.

Deși erau destul de precise, ceasurile solare deveneau inutile noaptea sau în zilele noroase. Egiptenii au mai dezvoltat sisteme de măsurare a timpului bazate pe mecanisme cu apă sau urmărirea mișcării stelelor. Astfel, pe o inscripție funerară, datată prin secolul al XVI-lea î.Hr., este descris un ceas cu apă realizat de Amenhet pentru faraonul Amenhotep I."

"Nu știm câte mii de ani au trecut de cand omul a observat că poziția umbrei făcută de un copac sau chiar de el însuși se schimbă de mai multe ori în timpul unei zile, dar știm cu siguranță că un băț înfipt în pământ a fost primul ceas al omului. Exemple de astfel de instrumente de măsurat timpul au fost descoperite peste tot în lume, de la Roma până în America de Sud la incași. În Grecia antică timpul era calculat câteodată după lungimea umbrei lăsate de uriașe coloane și măsurată în pași, de unde și un personaj din comedia “Broaștele” a lui Aristofan zicea: “Când umbra va avea 10 pași lungime să vii la cină”. Ruine de ceasuri solare monumentale sunt megaliții de la Stonehenge, sau mai găsim în Jaipur India, stâlpii de piatră din Peru, la azteci ceasurile calendar sau obeliscurile egiptene, apoteoza bățului în pământ. Un astfel de obelisc vechi din secolul al VI-a î.e.n a fost adus de împăratul roman Augustus în anul 27 pentru a sărbători victoria asupra Cleopatrei și montat în Campus Martius (Câmpul lui Marte) din Roma; obeliscul Montecitorio mai există și în zilele noastre.

Un evident neajuns al ceasurilor solare este faptul că sunt de prisos în zilele înnorate sau noaptea, așa că omul a fost nevoit să inventeze alte “instrumente” independente de soare.
Vase gradate cu un orificiu în fund prin care se scurgea apa, au fost folosite în Orientul Mijlociu dar și la Atena unde ceasuri de apă mai mici erau folosite pentru a măsura și limita timpul de pledare al avocaților. Asta a dus la mituirea celor responsabili cu ceasurile de apă, să umple doar o mică parte din vas pentru rivali astfel și cuvântarea fiind mai scurtă iar șansele de câștig mai mici. Și aceste ceasuri s-au dovedit inutile pe timp de iarnă când apa îngheța

Alte medode de a măsura timpul au fost lumânările sau la chinezi bețișoarele aromate, care erau realizate anume să reziste un interval de timp. O altă metodă simplă dar eficientă era folosită în mănăstirile medievale unde noaptea nu exista nicio modalitate de a ști ora. Acolo existau călugări care citeau biblia, și după un anumit număr de pagini cronometrate în prealabil, mergeau și băteau clopotul, erau călugării-ceas. În cele din urmă ajungem și la nisip sau clepsidre pe care le folosim și în zilele noastre la fiert ouă sau la infuzia ceaiurilor.

După secole în care timpul a fost măsurat prin metodele enumerate mai sus, omul a început să creeze și să folosească ceasuri ce funcționau pe bază de greutăți. Mecanismul acestora funcționează ca o fântână cu găleată, dar cu ajustări astfel ca greutățile să se miște secvențial și regulat."

"Perioada cuprinsa intre anii 1500 si 1575 este considerata a fi marea epoca de dezvoltare si inovare in ceea ce priveste ceasurile. Ceasurile acelor zile erau niste structuri imense, ceea a facut transportarea lor imposibila. Cu toate acestea, primul ceas portabil a vazut lumina zilei in anul 1524. Ulterior, au aparut si alte tipuri de ceasuri in jurul anului 1548, care erau in mare parte de origine germana sau franceza. Abia in anul 1575 au aparut ceasurile de origine elvetiana sau engleza.



In timpul anilor 1600, pana la 1675, ceasurile nu evoluau prea mult in ceea ce priveste tehnica, dar erau folosite mai mult ca ornament. Tocmai din considerentul ca nu erau exacte, metale si pietre pretioase erau montate sau gravate pe ceasuri pentru a fi purtate ca bijuterii. Se purtau sub forma de pandantiv, atarnat la gat, fie in buzunare, odata cu aparitia vestelor."

"În seara zilei de 21 octombrie 1707, Amiralul Shovell intră în cabina sa pregătindu-se de culcare. Ceas de perete nu avea ca să ştim exact, dar a ajuns până la noi că orele erau trecute de 10. Trase o duşcă de brandy, îşi scoase cizmele şi se trânti în pat. Strigătele marinarilor aflaţi la posturi nu l-ar fi împiedicat să adoarmă, dar peste larma obişnuită se suprapunea acum şi vuietul mării agitate. Împinsă de pe o coamă de val pe alta, HMS Association, nava amiralului, se clătina înainte şi înapoi zgâlţâindu-şi conştiincios echipajul. Nu era prima furtună a Amiralului. Cu toate astea, trebui să se petreacă trei sferturi dintr-o oră şi două răsuciri prin aşternut până când Shovell adormi în sfârşit.

Un somn din care nu avea să se mai trezească. La ora 4 a nopţii de 22 octombrie 1707, HMS Association, împreuna cu alte trei nave din convoi, se izbi de stâncile insulelor Scilly. Amiralul Shovell laolaltă cu alţi 1400 de marinari încheiau astfel ultima lor călatorie, pierind în apele întunecate ale insulelor britanice.

Ancheta autorităţilor regale avea să scoată la iveală cauza dezastrului - o eroare de navigaţie. Simplu spus, navele şi echipajele lor habar nu aveau unde se află. Guvernul britanic a pus la bătaie o suma considerabilă drept premiu pentru inventarea unui instrument care să prevină alte asemenea incidente - un instrument de măsurat timpul.

Istoria de până atunci consemna varii modalităţi de a număra orele, niciuna potrivită însă pentru navigatul pe mare: de la cadranele solare şi clepsidrele vechilor egipteni, până la ceasul cu pendul. Referitor la acesta din urmă, un fapt plin de semnificaţii este că Galileo Galilei l-a inventat in anul 1581. Şi nu oricum, ci privind plictisit în timpul slujbei religioase un candelabru care se legăna prins în tavan. Inspiraţia, divină sau nu, vine în cele mai neaşteptate momente.

Revenind la naufragiul HMS Association, s-a dovedit încă o dată că banii pot aduce dacă nu fericirea, măcar progresul. Treizeci de ani de la momentul anunţului guvernului britanic se inventa cronometrul marin, strămoşul ceasului de perete de astăzi.

Ceasul de perete a fost pentru următorii 300 de ani apanajul aristocraţiei. Inaccesibil păturilor sărace, el avea să aştepte începutul de secol XX pentru a fi folosit pe scară largă. Inventarea cristalului de cuarţ în anii '20 aduce o scădere a costurilor. Din acel moment, ceasornicele intră în fiecare casă. Mai mult, ele devin treptat elemente esenţiale în decorarea interioarelor.

În ziua de astăzi, dincolo de funcţionalitate, remarcăm de câţiva ani în plan decorativ un trend al  ceasurilor vintage şi retro. Ceasuri de gară, ornice având cadran din lemn sau ceasuri de perete din fier forjat sunt doar câteva din zecile de categorii decorative care proliferează. Fie că vorbim de modele clasice, care amintesc de anii La Belle Époque, sau melanjuri eclectice de motive etno şi dantelării sofisticate de fier, fiecare poate găsi un ceas de perete care sa dea unicitate şi eleganţă interiorului propriului cămin.

"

"Managementul timpului vizeaza un set de principii, practici si sisteme utilizate pentru a realiza in mod eficient un anumit task.  Principala cauza a esecului in indeplinirea acestuia este lipsa unei autodiscipline riguroase, iar aceasta se traduce prin lipsa performantei la locul de munca. Insa, abilitatile de management al timpului pot fi invatate, iar autodisciplina poate fi impusa. Printr-un efort directionat catre achizitionarea acestor abilitati, vei deveni o persoana eficienta si productiva, fapt care iti va permite sa performezi pe toate planurile.

Managementul timpului te ajuta sa:

Atingi scopul urmarit;
Sa stabilesti prioritatile;
Sa obtii o vedere de ansamblu asupra tuturor sarcinilor tale;
Sa obtii mai multe rezultate intr-un timp mai scurt;
Sa pastrezi un echilibru intre viata personala si cea profesionala;
Sa faci fata schimbarilor;
Primul pas in inducerea si asimilarea unei autodiscipline care sa te ajute in atingerea obiectivelor este jurnalul de activitate.

Jurnalul de activitate

Timp de cateva zile, realizeaza un jurnal de activitate, in care sa notezi fiecare activitate in parte, momentul zilei in carerealizezi aceasta activitate, starea de spirit si timpul necesar. Nu este vorba doar de activitati importante, precum intalnirile, task-uri prioritare la serviciu etc., ci de toate lucrurile pe care le faci intr-o zi obisnuita, de la cititul e-mail-urilor, la servirea pranzului si la pauzele de cafea.

Acest instrument te va ajuta sa identifici, in primul rand, aspectele cu care pierzi timp pretios, precum si momentele zilei in care ai energie constructiva, pe care o poti redirectiona catre indeplinirea obiectivelor. Vei identifica, de altfel, si raportul intre lucrul efectiv la proiecte si momentele de relaxare.

Dupa o saptamana, citeste raportul si analizeaza activitatile zilnice. Incearca sa identifici momentele in care pierzi foarte mult timp, dar si momentele in care energia ta este la un nivel ridicat. Apoi, pentru eficientizarea timpului petrecut in activitatile zilnice de natura profesionala:

Elimina activitatile ce sunt de orice alta natura sau incearca sa le repartizezi in momente ale zilei in care nivelul energiei este scazut. Astfel, poti sa iti programezi sa raspunzi la e-mail-urile personale de 2 ori pe parcursul zilei sau sa intri pe retelele de socializare in pauza de masa sau dupa indeplinirea unui obiectiv.
Programeaza-ti activitatile, asa cum am mentionat deja, in functie de nivelul de energie. Astfel, task-urile dificile sau importante trebuie realizate in momentele in care te simti plin de energie, deoarece vei fi eficient, vei lucra mult mai bine si vei termina intr-o perioada mai scurta de timp. Momentele in care te refaci sau in care iti lipseste energie trebuie orientate catre task-uri minore, mai putin importante sau care nu au legatura cu mediul de lucru.
Nu incerca sa faci mai multe lucruri in acelasi timp, ci grupeaza activitatile similare.
Incearca sa reduci timpul alocat activitatilor insignifiante, dar fara de care nu poti duce la capat o zi, precum comandarea mancarii sau facutul cafelei. Intariti spiritul de echipa si economisiti timp distribuind sarcini zilnice.
Stabilirea obiectivelor

Pentru un time management eficient, stabilirea obiectivelor este foarte importanta, deoarece te va ajuta sa iti directionezi efortul, intr-un mod constructiv, catre realizarea performanta a task-urilor. Acestea iti vor oferi un control sporit asupra activitatilor si a timpului investit in acestea, oferindu-ti posibilitatea de a evalua progresul in functie de fiecare activitate in parte.

Insa, stabilirea obiectivelor presupune si un plan pe termen lung. Trebuie sa stii care sunt prioritatile tale in plan profesional, unde vrei sa ajungi si in cat timp. Motivatia este, de asemenea, foarte importanta.

In definirea obiectivelor trebuie sa tii cont de urmatoarele aspecte:

Trebuie sa alegi obiectivele care te motiveaza sa indeplinesti activitatile intr-un mod eficient si productiv. Acesteatrebuie sa fie integrate in planul de ansamblu al carierei tale.
Stabileste obiective specifice (clare, bine definite), masurabile (acest lucru presupune existenta unor criterii ce pot fi cuantificate, pentru a evalua procesul), realiste (nu incerca sa iti stabilesti obiective care nu pot fi realizate, deoarece iti vei dezechilibra intreg programul incercand sa le duci la bun sfarsit).
Obiectivele trebuie sa fie relevante pentru activitatile pe care le intreprinzi si pentru directia pe care o urmezi in plan profesional. Integreaza obiectivele in planul pe termen lung.
Realizeaza o lista cu toate obiectivele tale. Acest lucru va da un aspect concret planului tau si te va angaja in indeplinirea lor.
Odata ce ai enumerat obiectivele tale, trebuie sa realizezi un plan de actiune, care sa cuprinda pasii pe care trebuie sa ii urmezi pentru a indeplini obiectivele.
Foarte important: fii consecvent, urmeaza-ti indeaproape planul de actiune si bifeaza, rand pe rand, fiecare obiectiv indeplinit.
Prioritizarea activitatilor in functie de importanta

Pentru a fi eficient si productiv, trebuie sa stabilesti sarcinile cu adevarat important si sa le indeplinesti pe rand, in concordanta cu planul de actiune si lista de obiective. Elimina sarcinile neimportante, evita intreruperile si concentreaza-te pe rezolvarea problemelor care merita atentia ta.

Pentru a reusi, insa, sa faci acest lucru, trebuie sa iti stabilesti lista de prioritati. Ierarhizarea in functie de importanta iti aduce un control sporit in viata de zi cu zi si te ajuta in traseul tau profesional, daca esti axat pe performanta si productivitate.

Metode de prioritizare:

La un nivel simplu, poti prioritiza activitatile in functie de:

Potentialul de profitabilitate/ beneficiile proiectelor;
Timpul de lucru sau interdependenta cu alte proiecte;
Presiunile managerilor.
Pentru stabilirea prioritatilor ai la dispozitie o serie de instrumente utile:

Analiza comparata: utilizata in situatii in care criteriile de decizie sunt subiective sau neconsecvente. Aceasta analiza presupune o comparatie obiectiva intre sarcini, pentru a stabili care este cu adevarat importanta.
Analiza grila: acest tip de analiza este utilizata in situatii in care trebuie sa luati in considerare mai multi factori.
Matricea actiunilor prioritare: aceasta este o diagrama prin care compari beneficiile realizarii unei sarcini cu energia depusa pentru indeplinirea acesteia. Aceasta te ajuta sa identifici activitatile cu adevarat importante, care aduc beneficii mari, in scurt timp.
Matricea urgenta: aceasta te ajuta sa trasezi o linie de demarcatie intre sarcinile urgente si cele importante, deoarece activitatile urgente pot fi neimportante sau cele important pot avea un termen mai mare de realizare, tocmai pentru a fi indeplinite corespunzator.
Matricea Boston: utilizata in afaceri pentru a stabili prioritatile in functie de atractivitatea pe piata si posibililul profit obtinut de pe urma indeplinirii acestei sarcini.
Matricea Ansoff: asemanatoare cu matricea precedenta, matricea Ansoff iti permite sa evaluezi prioritatea sarcinilor in functie de riscul presupus de acestea.
Analiza Pareto: ipoteza acesteia este ca 80% dintre probleme au drept cauze 20% din cauzele tuturor problemelor. Realizati o lista cu problemele pe care le intampinati si cu cauzele acestora, dati o nota fiecarei probleme si grupati-le in functie de cauzele comune. Grupul cu scorul cel mai mare trebuie sa aiba prioritate in rezolvare.
Tehnica nominala de grup: aceasta se foloseste pentru proiecte in echipa si tine cont de opinia fiecarui membru. Fiecare problema trebuie sa primeasca o nota de la fiecare membru. Prioritatile se stabilesc, astfel, de comun acord.
O autodisciplina riguroasa va atrage dupa sine abilitatile de management al timpului, care iti vor permite sa stabilesti rutine zilnice productive, sa stabilesti in prealabil momentele de eficacitate maxima si momentele in care ai nevoie de pauza, sa respecti termenele limita si sa prioritizezi obiectivele. De asemenea, te va ajuta sa grupezi activitatile in functie de similitudini si sa iei in calcul situatiile neprevazute.

Stabileste-ti obiectivele si prioritatile si indeplineste-le folosindu-te de aplicatiile si planul din articolul Gestioneaza corect timpul cu 15 aplicatii gratuite si un plan de 18 minute."

"Vezi cele 10 sfaturi pentru a reduce stresul si de a creste productivitatea

1.    Planifica-ti fiecare zi
Planificarea zilei te poate ajuta sa realizezi mai mult si sa te simti mult mai in control in ceea ce priveste vieata ta. Scrie un to-do list , punand cele mai importante sarcini in partea de sus . Pastreaza un program de activitati de zi cu zi pentru a reduce conflictele si graba din ultimul minut .

2.    Prioritizeaza-ti sarcinile
Sarcini consumatoare de timp , dar relativ neimportante pot consuma o multime de energie din ziua ta. De aceea este nevoie sa stai sa reflectezi asupra a ceea ce este primordial de realizat.

3.    Spune nu sarciniilor neesentiale
Trebuie sa inveti sa iei in considerare obiectivele si programul tau inainte de a accepta sa iei o munca suplimentara asupra ta. Este foarte posibil sa nu o poti face si poti dezamagi oamenii carora le-ai promis acest lucru.

4.    Deleaga
Arunca o privire la lista cu proiecte pe care le ai de rezolvat si ia in considerare oamenii care ar putea fi delegate de catre tine pentru o face, in caz ca timpul nu iti permite.

5.    Ia-ti tot timpul de care ai nevoie pentru a face o treaba de calitate
Daca te grabesti sa faci sau sa rezolvi o anumita sarcina, creznd ca o faci bine si fara effort, ar trebui sa te mai gandesti o data. Pot aparea adesea erori si este necesar sa acorzi timp pentru a nu livra ceva de proasta calitate.

6.    Imparte sarcinile mari , consumatoare de timp in sarcini mai mici 
Lucreaza pe ele cateva minute la un moment dat pana cand obtineti un plan. Apoi este nevoie sa le distribui in asa fel incat sa le poti administra si rezolva cu cat mai putin stres.

7.     Schimba rutina
Atunci cand simti ca te-ai plictisit cu activitatile de la serviciu, incearca si sa faci mici schimbari in rutina (trucul este bun si pentru a preveni instalarea monotoniei). Spre exemplu, daca se poate, devanseaza programul cu o ora, rearanjeaza obiectele de pe birou sau, daca faci ceva anume la prima ora, cum ar fi sa verifici e-mailul, lasa acea activitate pe mai tarziu, si alege o alta pentru primele momente pe care le petreci la serviciu.

8.    Limiteaza distragerile
Blocheaza niste timp in calendar pentru proiecte mari. In acest timp , inchide usa si opreste telefonul, si e-mail.

9.    Dormi cat este recomandat, tine o dieta sanatoasa si fa exercitii fizice regulat
Un stil de viata sanatos poate imbunatati concentrarea, care la randul ei  va ajuta la imbunatatirea eficientei, astfel incat sa puteti finaliza munca in mai putin timp .

10.    Luati o pauza atunci cand este necesar
Prea mult stres poate deraia incercarile tale de a incerca sa devii organizat. Cand ai nevoie de o pauza ia- o. Iesi la o plimbare sau ia-ti zi de concediu sa te odihnesti si sa te re energizezi.

Gandeste Pozitiv!"

"
O emisiune cât un Larousse


Poveştile interesante pot fi spuse foarte bine şi într-o dimineaţă de weekend - dacă ele au tâlc, nu mai e nevoie de niciun fel de "gură a sobei". Acesta e pariul pe care şi-l propune Dan Micu, producătorul emisiunii Omul şi timpul de pe TVR 1: să culeagă poveşti de prin toate cotloanele ţării, să adune altele din vechi cărţi de istorie şi apoi să le lege laolaltă într-un mănunchi ispititor, "o alchimie publicistică între religie, istorie, filosofie şi antropologie", după îşi defineşte el emisiunea.

La Omul şi timpul veţi urmări reportaje, interviuri şi documentare care vor veni ca o plasă azvârlită din trecut, aducând la suprafaţă poveşti, întâmplări şi personaje. Cele 75 de minute de emisiune sunt împărţite în opt rubrici diferite şi ca subiect, şi ca durată. Alternanţa dintre ele, plus viziunile diferite ale redactorilor, duc cu gândul la dicţionarele enciclopedice, cu mozaicul lor de informaţii interesante, la îndemâna tuturor.

Zig-zag-ul de dimineaţa vă poartă prin rubrica Semne, unde puteţi afla simbolurile Apocalipsei sau istoria unei mănăstiri vechi de un mileniu, vă trece prin Interviul săptămânii, unde invitaţi sunt istorici ori scriitori, după care vă oferă, la Monumentae Romaniae, poveşti ale unor monumente sau zone ale României.

"Dacă vorbim despre partea de religie, căutăm subiecte care prezintă o preocupare pentru trăitorii prezentului", spune Dan Micu. "La istorie încercăm să acoperim zonele semnificative şi zonele obscure, unde vrem să dăm o limpezime", adaugă el. Şi tot în această sferă a istoriei intră şi rubrica "Mapa specială", unde vă este oferit un documentar cu subiecte din perioada comunistă.

Nu e uşor să construieşti un mozaic armonios din teme şi genuri publicistice atât de diferite; producătorul Dan Micu a pornit de la o emisiune cu temă religioasă - Semne, devenită rubrică în noul proiect - şi imaginat un ansamblu în care religia se împacă bine cu istoria, filozofia ori antropologia. În plus, deşi se axează pe teme din trecut, emisiunea trebuie "să prezinte o preocupare, un interes pentru trăitorii publicului".

Aşadar, în fiecare sâmbătă dimineaţa, Omul şi timpul îşi deschide cărţile, îşi adună poveştile şi vi le spune pe toate. Veţi sta în faţa televizorului, dar probabil că vă veţi simţi ca-ntr-o sală de lectură ticsită de cărţi vechi de sute de ani. Pentru că, după cum spunea cărturarul renascentist Leon Batista Alberti, "sunt trei lucruri pe care omul le poate considera că sunt ale sale: trupul, sufletul şi timpul”."