Mihai Brav's List: OE Typepad 2 + Wp1

"Pe perioada lunilor de vară, când soarele răsare la ora 4.30 şi apune la ora 20.00, s-a recurs la această convenţie, aplicată în România din anul 1979, pentru folosirea optimă a luminii naturale şi reducerea iluminatului artificial.
În conformitate cu Convenţia fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.
Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, ce trece prin localitatea Greenwich, din Marea Britanie, în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale - ora fusului 1 şi a Europei Orientale - ora fusului 2. România se află în fusul orar 2."

"Oficial, turnul înalt de 96 de metri se numeşte "Turnul Orologiului", dar este cunoscut mai mult sub denumirea de "Big Ben", după sunetul produs de uriaşul clopot al său, care marchează printr-un semnal sonor ora exactă în centrul Londrei.

Parlamentul britanic va examina această petiţie la sfârşitul lunii iunie şi va aproba probabil noul nume al lui "Big Ben", afirmă jurnaliştii de la Daily Mail.

Jubileul de diamant al reginei Elizabeth a II-a a Marii Britanii - împlinirea a 60 de ani de la urcarea pe tron - este sărbătorit, până în iunie, cu fastul propriu casei regale de Windsor, dar şi cu consideraţie în contextul acestei perioade de austeritate."

"n 1916 Albert Einstein a publicat teoria generala a relativitatii, sau relativitatea generala si a schimbat radical modul cum percepem Universul. Relativitatea generala nu este doar o teorie care explica cum obiectele se misca prin spatiu, ci a aratat ca spatiul se dilata, contracta si poate fi curbat de materie. Universul nu era unul static, ci unul dinamic.
Atunci cand Einstein a inceput sa exploreze ce-i dezvaluiau noile sale ecuatii despre Univers, el a facut ceea ce fac de regula savantii: a simplificat problema pentru a o putea rezolva. Universul real, cu toate detaliile sale nesemnificative, era mult prea complicat pentru a putea fi inteles sau abordat, asa incat Einstein l-a simplificat presupunand ca materia e pretutindeni uniform distribuita. El a presupus de asemenea ca Universul arata la fel in toate directiile. Dar, spre marea sa mahnire, a descoperit ca ecuatiile sale cereau ca universurile de acest tip sa se dilate sau sa se contracte odata cu trecerea timpului. Lucru normal, acelasi lucru fiind valabil si in descrierea newtoniana a gravitatiei. Daca am plasa in spatiu un nor de particule de praf, ele vor incepe sa simta o atractie gravitationala reciproca; norul se va contracta treptat. Acest lucru ar putea fi impiedicat doar de o explozie sau o alta forta care sa se opuna gravitatiei."

"Sa fie oare raspunsul mai departe decat ne asteptam? In prezent, unii oameni de stiinta nu considera absurd sa te intrebi ce s-a intamplat inainte de Big Bang.
Fara indoiala ca ipoteza potrivit careia Universul ar avea un inceput, la un moment de timp estimat la acum circa 15 miliarde de ani, printr-un eveniment al unei singularitati spatio-temporale este atat de neobisnuita, cat si uluitoare prin implicatiile pe care le contine. In completarea acestei idei vin si numeroasele observatii care nu lasa nici un dubiu asupra faptului ca Universul are un caracter dinamic si ca evolutia sa este caracteristica unui proces de expansiune, avand originea intr-o stare superconcentrata."

"Nu suntem siguri cum si de ce a luat nastere Universul.
Cea mai populara teorie a nasterii Universului este cea numita Big Bang, fiind admisa de majoritatea astrofizicienilor ca model standard de formare a universului. Aceasta teorie se refera la un fel de explozie speciala, deoarece nu s-a produs intr-un spatiu deja existent care a dus la existenta universului. Aceasta teorie nu numai ca explica cum a luat nastere universul, insa explica si de ce se extinde permanent inca de la aparitia sa, uniform in toate directiile.
Big Bang-ul s-a produs acum 13.7 miliarde de ani in urma, data fiind aproximata dupa varsta celor mai batrane stele, corespunzand partial cu vechimea Universului."

"Oamenii au fost interesați de măsurarea timpului de o perioadă relativ scurtă în istoria noastră lungă. Dorința de a sincroniza activitățile noastre au venit cu aproximativ 5000 sau 6.000 de ani în urmă când strămoșii noștri nomazi au început să se stabilească și să construiască civilizații. Înainte de asta, timpul a fost împărțit doar în zi și noapte, cu zile luminoase pentru vânătoare și de lucru și nopțile întunecate pentru dormit. Dar, cum oamenii au început să simtă nevoia să își coordoneze acțiunile, pentru a fi prompți la adunări publice aveau nevoie de un sistem unificat de măsurare a timpului."

"Ceasul este  atât de comun şi atât de indispensabil în zilele noastre. Dar nu a fost întotdeauna aşa. Iată 10 lucruri ce ar trebui ştiute despre ceas:
1.  Ceasul este un instrument de măsurare a timpului şi a fost inventat încă din antichitate.
2.  Primul ceas a fost obeliscul. Acesta este un ceas solar inventat de vechii egiptenii. Obeliscul folosea lumina soarelui şi umbra pentru a putea arăta în ce moment al zilei se aflau.
3.  Primul ceas public a fost construit la Milano şi aşezat în piaţa oraşului în anul 1335.
4.  Următorul pas în evoluţia ceasului este clepsidra. Prima atestare a acesteia datează din anul 1328, într-o pictură a a pictorului italian Ambrogio Lorenzetti.
5.  Până în secolul al XIV-lea,în  casele oamenilor nu există ceasuri.
6.  În 1510, un lăcătuş german pe nume Peter Henlein, inventează ceasul de buzunar. Acest ceas însă avea doar o limbă şi arăta doar ora nu şi minutele. De asemenea nu avea un geam de protecţie."

"Cercetătorii francezi spun că acest nou ceas (numit „optical lattice atomic clock”) pierde numai o singură secundă o dată la 300 de milioane de ani, ceea ce îl face superior, ca exactitate, ceasului atomic obişnuit. Astfel, susţine echipa care a inventat acest ceas atomic optic, omenirea ar beneficia de un sistem mai bun de definire a secundei. Mai demult, rotaţia Pământului era folosită pentru măsurarea timpului, o rotaţie echivalând cu o zi. Dar pentru că planeta noastră se învârte şi în jurul axei sale în acelaşi timp în care se învârte în jurul Soarelui, unele zile pot fi mai scurte sau mai lungi decât altele. Ceasul atomic s-a dovedit o metodă mult mai bună de măsurare a timpului lumii şi, din anul 1960, este folosit pentru a defini secunda în sistemul internaţional de măsuri. Acum, însă, ceasul atomic optic vine cu îmbunătăţiri, spun inventatorii săi."

"Pentru ca pendulele si orologiile sunt de gasit doar in muzee si case boieresti decorate la sfarsitul secolului al XIX-lea, iar clepsidrele sunt mai mult bibelouri decat instrumente de masurare, o sa ma refer doar la ceasurile pe care le putem gasi in magazine. In functie de modul de afisare a orei si minutului, ceasul poate fi cu limbi sau cu afisaj electronic. Ceasurile cu limbi (orar, minutar si secundar) au un aer clasic, se potrivesc mai bine cu un interior decorat in stil clasic. Toate functioneaza cu baterii, asa ca am scapat si de corvoada "intoarceriii lor."

"Masurarea timpului reprezinta, intre altele, si dorinta noastra de a ne sincroniza activitatile si aceasta preocupare dateaza cam de acum 5000 de ani, pe vremea cand populatiile nomade care strabateau Pamantul au inceput sa se sedentarizeze si sa construiasca civilizatii.

Asadar, oamenii se preocupa de masurarea timpului nu de foarte multa vreme, pe scara istorica. Inainte de conceperea oricarui dispozitiv capabil sa indice ora, oamenii se bazau pe simpla observatie a impartirii timpului lor in zi si noapte, in activitati diurne si nocturne, insa pe masura ce au simtit necesitatea de a-si coordona activitatile, pentru a participa la adunari publice sau actiuni comune, a aparut si nevoia unui sistem unificat de masurare a timpului."

"Are o viaţă de peste un secol şi nu a fost “bolnav” niciodată. De sus, de pe Haldină veghează satul Băiţa şi împrejurimile, până hăt departe. Anunţă locuitorilor din sat ora exactă, indiferent de anotimp. Iar anii care au trecut peste el i-au sporit farmecul. Este vorba despre ceasul din turnul Bisericii Romano Catolice din Băiţa, care funcţionează fără greş din 1892."

"Imaginați-vă un ceas atât de precis, încât dacă ar fi fost pornit la nașterea Universului, acum 13,7 miliarde de ani, ar fi fost astăzi doar cu o secundă în urmă. Aceasta este performanța pe care o promit cele mai noi aparate de măsurat timpul, numite ceasuri optice atomice.

Ceasurile atomice actuale – instrumentele oficiale de măsurare a timpului – se bazează pe atomi încărcați electric, sau ioni, care plutesc într-o capcană a cărei plasă este un câmp electromagnetic. Acești atomi sunt loviți de o rază de lumină care silește electronii din ioni să treacă într-o stare superioară de energie. Transformarea lor are loc la rate foarte regulate, reprezentând „tic-tac-ul” ceasului atomic. Cu cât e mai mare frecvența acestor tic-tac-uri, cu atât pot fi măsurate mai precis intervalurile dintre ele. Timpul oficial din Marea Britanie este măsurat la National Physical Laboratory (NPL), din Middlesex. Fizicienii de aici folosesc atomi de Cesiu-133, ai cărui electroni „sar” cu o frecvență incredibilă de 9.192.631.770 ori pe secundă."

"Fizicienii de la Laboratorul National de Fizica - NPL din Londra, condusi de prof. Krzysztof Szymaniec, impreuna cu colegii de la Universitatea Pennn din Statele Unite au reusit sa reduca marja de eroare a unui ceas atomic, la un nivel fara precedent.

Ceasul atomic britanic masoara cel mai exact timp din lume, cu o eroare de doar o miliardime de secunda, la fiecare doua luni, scrie The Telegraph.

Dispozitivul cu o inaltime de 2,5 metri si masoara cu excatitate secunda, bazandu-se pe perioada care corespunde tranzitiei intre cele doua nivele hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133 - o secunda = 9.192.631.770 perioade de oscilatie."

"Babilonienii, egiptenii au început să măsoare timpul acum cel puțin 5.000 de ani. Au introdus calendare pentru a organiza și coordona activități și evenimente publice, pentru a programa transportul de mărfuri și, în special, pentru a reglementa lucrările agricole: plantarea și recoltarea. Calendarele lor se bazau pe fenomenele naturale ciclice: ziua solară, fazele lunii, schimbarea anotimpurilor, deplasarea planetelor. Având la bază rațiuni religioase, egiptenii au fost primii care, în jurul anului 2100 î.Hr., au împărțit noaptea în 12 unități egale, studiind mișcarea aparentă a stelelor asociate diverselor divinități."

"Oricat ar parea de ciudat, ceasul cu apa este o inventie de la inceputurile civilizatiei umane si un obiect foarte cautat si apreciat si astazi, pentru ca intra in categoria tehnologiei ecologice. Primele instrumente de masurare a timpului au aparut in urma cu aproximativ 6000 de ani, in Babilonul antic, si erau niste cadrane solare, care indicau ora diurna in functie de umbra unei sageti de bronz, proiectata pe un cadran rotund, din piatra."

"În general, trecerea de la ora de vară la ora de iarnă nu ridică mari probleme, însă pot să apară diverse stări până când organismul se adaptează la această schimbare. "Pentru organism, orice schimbare este un factor stresor. Trecerea în sine la ora de iarnă este un efort cu care organismul se poate adapta relativ uşor, însă acest lucru depinde şi de particularităţile fizice şi psihice ale fiecărui organism în parte. În cele mai multe cazuri sunt necesare câteva zile pentru adaptare", ne spune Lena Rusti, psihoterapeut la Clinica Mentarex.

Astfel că în aceste câteva zile de adaptare a organismului la această schimbare unele persoane pot să se confruntă cu simptome precum:

1. O stare permanentă de oboseală şi lipsa de energie
2. Stări de depresie
3. Somnolenţă în timpul zilei
4. O stare mai accentuată de anxietate şi stres
5. Îţi dă peste cap toată rutina zilnică, lucru care poate să fie agasant pentru o persoană meticuloasă.

Prima menţionare legată de această idee de schimbare a orelor apare în anul 1784 şi a fost făcută de Benjamin Franklin. Însă, abia în timpul Primului Război Mondial a fost implementată, după ce în anul 1895 a fost propusă de George Vernon Hudson. Primul oraş din lume care a folosit acest sistem a fost Brandon din Manitoba, Canada, trecând la ora de vară pe 17 aprilie 1916, potrivit www.eva.ro."

"Dimitrie Vicovanu priveste limbile care arata catre cifrele inscrise pe un cadran sub care un mecanism extrem de complicat bate delicat precum inima unei mici pasari colibri. A fost atras din copilarie de ceasuri.

"Ceasurile mi-au placut de mic copil, m-au fascinat si doream sa cunosc minunea unor roti care ne spuneau in cele din urma timpul real in care traim", a spus ceasornicarul pentru Ziare.com.

Dimitrie Vicovanu a reusit sa reasambleze ceasul de masa al bunicului sau, iar mai apoi, in scoala si facultate, a facut bani de buzunar reparand ceasurile colegilor si profesorilor.

Afacere cu gust romanesc in Marea Britanie - Cum merg micii cu ceaiul englezesc

"Cam pe la 6 ani am desfacut ceasul de masa al bunicii si in 2 zile l-am remontat dupa schita probabila, putand functiona. In timpul facultatii, reparam ceasurile de mana pentru studenti si profesori si era o buna contributie la cheltuielile lunare. Tot ca student reparam parti mai dificile in ceasurile de mana, ca de pilda parul balansului, la un ceasornicar. Aveam o vedere excelenta si o mare precizie a mainilor. Mai tarziu, in cadrul schimburilor de experienta in Lausanne, am facut si o specializare in domeniul orologeriei, atat privind calculul mecanismului de baza, cat si problemele de restaurare si service", ne-a mai marturisit ceasornicarul roman."

".Ceasurile cu apă, utilizate în Babilon, Egipt, Grecia şi China erau proiectate să utilizeze forţa constantă a apei care cădea pe un sistem de pârghii caree puneau mecanismul ceasului în mişcare.

2.La început, ceasurile indicau numai orele. Primul ceas care indica minutele a apărut în anul 1475, manufactură a germanului Paulus Almanus.

3.În Evul Mediu, în Europa, ceasurile nu erau utilizate în casele oamenilor pentru a indica timpul ci în mânăstiri şi biserici cu scopul de a semnala începerea slujbelor religioase. Ceasul Catedralei Salisbury, construit în 1386, este considerat cel mai vechi ceas mecanic din lume în funcţiune care bate orele.

4.Pendulul a fost iniţial conceput de Leonardo da Vinci în timpul Renaşterii. Pendule sale erau folosite pentru punerea în funcţiune a ferăstraielor, pompelor şi burdufurilor. Galileo a utilizat pendulul pentru măsurarea timpului dar inventarea ceasului cu pendul îi este atribuită lui Christiaan Huygens în 1656.

5.Ceasurile erau considerate un lux in Marea Britanie; în 1797, a fost introdus un impozit pentru toţi cei care achiziţionau ceasuri. Nu este de mirare ca ceasornicarii au început să dea faliment pentru că oamenii au încetat să mai cumpere!"